În loc de epilog

clepsidraE vreme pentru toate. Şi pentru a vorbi, şi pentru a pune tăcere când a vorbi a devenit de prisos.

E destul timp de când pe blogul acesta ar fi trebuit să apară cea din urmă postare. Ce avusesem de spus aici, eu spusesem deja. Dacă am continuat să vorbesc, s-a datorat atât unor factori exteriori, cât, mai ales, propriei mele slăbiciuni de a nu fi putut pune punctul la timp.

E vreme pentru scrisul online şi e vreme pentru cel „de sertar”.

E vreme pentru a scrie şi e vreme pentru a tăcea.

Nu ieşi din comuniune când încetezi să vorbeşti. Ieşi din comuniune când încetezi să iubeşti. Dar: dacă încetezi să iubeşti, înseamnă că nu ai iubit cu adevărat şi nici în comuniune n-ai fost.

Iubirea nu se împiedică de neputinţele celuilalt, de neajunsurile lui, de limitele lui omeneşti; ea nu se împiedică nici măcar de răutăţile lui. De aceea, iubirea „nu cade niciodată” (I Cor. 13, 8).

Iubirea nu coboară de pe cruce: ea rămâne mereu răstignită şi primeşte smerit scuipările toate, palmele toate, ocările toate, însuliţările oricâte ar fi, după cuvântul Sfântului Sofronie Saharov: „Pentru un smerit purtător al iubirii, e preferabil să fii ucis decât să ucizi”.

Iubirea nu e răzbunătoare; ea e chenotică şi e jertfelnică până în ultima fibră a ei…

Nu ştiu dacă blogul de faţă a adus cuiva vreun real folos sufletesc. Dumnezeu ştie, El judecă şi existenţa acestui blog, şi felul roadelor lui.

Rugaţi-vă pentru mine cei care v-aţi abătut pe aici. Bunul Dumnezeu să vă răsplătească jertfa rugăciunii, cu dumnezeiasca Sa mărinimei! Şi să ne învrednicească a ne vedea cu toţii – în Rai.

 

Tag-uri:

5 gânduri despre „În loc de epilog

  1. intacere 26 iulie 2013 la 6:27 Reply

    Imi pare sincer rau ca ati luat aceasta hotarare! Citeam cu sincera bucurie ceea ce postati…
    Dumnezeu sa va binecuvanteze si va doresc din tot sufletul cele bune, sanatate si ajutor de la Bunul Dumnezeu!
    Sa ne ajute Dumnezeu sa dam fiecare rodul sau la vremea lui!

  2. gabrielamihaitadavid 26 iulie 2013 la 6:31 Reply

    http://albastrude.wordpress.com/2013/07/25/sfantul-nectarie-din-eghina-4/

    Draga mea Dianora Ioana ,
    n-as fi vrut sa fie un dar de despartire …
    de fapt , nu va fi nicio despartire …marturisirea lui Hristos e vesnica in inima !
    iti sarut cu drag manutele si te imbratisez cu toata inima mea !
    Doamne ajuta !

  3. Adelina 27 iulie 2013 la 11:20 Reply

    Vă mulțumesc pentru tot ce ati scris pe aici!Dumneavoastră inchideți blogul,eu tocmai l-am deschis pe al meu(http://www.sldpt.ro/)…și eu sunt din Timișoara.Voi mai reciti din postarile de aici.Vă doresc multă sănătate și mântuire!cu drag Adelina Pantea

  4. Comunicare adevarata este doar intre cei care se iubesc si se inteleg. Se respecta si impartasesc aceleasi sentimente si aceeasi credinta in iubire si eternitatea ei.
    In afara Iubirii nu exista nimic bun, doar haos.
    Dac nu vom mai continua sa comunicam, ne va ramane legatura sufleteasca stabilita dinainte prin dumnezeiasca randuiala. Toate lucrurile in viata au un sens, au si un inceput dar si un sfarsit. Aici, in acest caz, nu vorbim de sfarsit decat la modul material, caci in spirit lucrurile continua dupa voia Domnului.
    Te-am indragit si te simt ca pe sora mea in Hristos, Ioana. Domnul sa te binecuvinteze!

  5. briazu tatiana 17 martie 2014 la 11:45 Reply

    Bunul dumnezeu sa va intareasca si sa va dea putere…Doamne ajuta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: