Arhive pe categorii: Punctul meu de vedere

Despre despărţirile dintre noi

Bogdan Aurelian Panait, Scurta despartire

Sursa imaginii: aici

Unii oameni nu rămân pentru totdeauna lângă noi.

Uneori, ei nu rămân lângă noi decât pentru un timp foarte scurt – ca o fulgerarea în lumina căreia nici n-am apucat să ne dezmeticim bine şi să-nţelegem cum, prin ei,  ne-a cercetat Dumnezeu.

Căci Dumnezeu, Cel Care prilejuieşte întâlnirile dintre noi ca pe un dar al Său către noi, tot El îngăduie despărţirile noastre şi, nu arareori, El Însuşi le hotărăşte.

Despărţirile, nu – dezbinările!

Continuă lectura

Despre deasa împărtăşire a credincioşilor

Iisus-Hristos-euharistic

Referitor la frecvenţa împărtăşirii credincioşilor cu Trupul şi cu Sângele Domnului, am întâlnit uneori temerea că împărtăşirea „prea” deasă riscă să ducă la „obişnuinţa” omului cu aceasta, la intrarea lui pe tărâmul rutinei privitor la unirea sa cu Dumnzeu.

Dacă omul duce o viaţă în bună rânduială, în frică şi în dragoste de Dumnezeu şi de oameni, neavând el păcate opritoare de la apropierea sa de Sfântul Potir – se face temerea aceasta străină piedică şi poticnire în calea unirii lui cu Hristos? Iar acolo unde ea se face o astfel de piedică, pe ce poruncă dumnezeiască se întemeiază ori pe care temei canonic se ridică ea?[1]

Înţeleg eu cu mintea mea că această atitudine se vrea a fi preventivă faţă de o eventuală „banalizare” (ca şi cum aceasta ar fi cu putinţă!) a Sfintelor şi Înfricoşătoarelor Taine ale lui Hristos.

Continuă lectura

Despărţirea credincioşilor de Hristos – o erezie desăvârşită şi o formă de antihrism!

communion_of_the_apostlesCine hotărăşte când, în ce condiţii, cât de frecvent se poate împărtăşi un credincios?

Răspunsul este unul singur: Duhovnicul şi numai duhovnicul său hotărăşte, în Sfânta Taină a Spovedaniei!

Ceea ce hotărăşte duhovnicul în scaunul spovedaniei, nu poate nimeni desfiinţa, nici chiar arhiereu de ar fi, fără a căuta să desfiinţeze însuşi cuvântul lui Dumnezeu, de vreme ce chiar Domnul Iisus Hristos, mai înainte de Înălţarea Sa, a hotărât: „Luaţi Duh Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (In. 20; 22-23) şi tot El a instituit: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu. (…) Beţi dintru acesta toţi, că acesta este sângele Meu, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.” (Mt. 26; 26, 28). Nu a zis Domnul: „doar pentru voi”, ci: „pentru mulţi se varsă…” şi zicând „pentru mulţi”, a zis: pentru toţi cei ce cred drept în Dumnezeu. Iar a crede drept nu este a „crede” în manieră ecumenistă, ci în conformitate cu învăţătura neschimbată întru nimic a Domnului nostru Iisus Hristos.

Continuă lectura

Gând de 8 martie

dicentra

Dianora Ioana

Cred că toţi ortodcşii (sau marea majoritate a lor) cunosc istoria zilei de 8 martie.

Cred însă, de asemenea, că cei care aduc un gând frumos femeii în această zi nu o fac în amintirea Clarei Zetkin sau ca un omagiu adus acesteia sau comunismului pe care ea l-a reprezentat ori ca o recunoaştere a „dreptului” la „emancipăre” al femeii.

Este un obicei laic şi atât, originea acestei sărbători nu interesează pe cei care felicită femeia in mod deosebit în această zi.

La fel cum nimeni dintre cei ce impodobesc bradul de Crăciun nu se gândeşte la Luther şi nu îl omagiază prin împodobirea bradului pe Luther, care a  „inventat” acest obicei.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să cunoaştem cum au stat lucrurile. Dar nu trebuie să ne înverşunăm când nu este cazul.

Continuă lectura

Avem noi duhul Ortodoxiei?

comuniune

Dianora Ioana

Am recitit de curând un articol referitor la filmul lui Pavel Lunghin: Ostrov. Articol favorabil acestui film (controversat în spaţiul ortodox) şi care preia două păreri consacrate: pe cea a părintelui Dan Bădulescu şi pe aceea a maicii Ecaterina Fermo.

Dincolo de câteva probleme pe care mie însămi mi le ridică filmul acesta, s-a redeschis în sinea mea o veche rană, provocată inimii mele de dezbinarea de temut din sânul ortodocşilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, de atitudinea de superioritate tributară aroganţei şi orgoliului, străine de duhul Ortodoxiei, a unora dintre cei care au postat comment-uri  la acest articol.

Cât despre dezbinarea care ne sfâşie, ea nu este nici pe departe în duhul Ortodoxiei, ci este, mai înainte de toate, o imediată urmare a căderii din porunca iubirii.

Continuă lectura

%d blogeri au apreciat asta: